-Capitolul 2-

Su Kyung se opri în fața clubului în care urma să aibă loc întâlnirea. Era agitată și îi tremurau mâinile. Avusese multă muncă de lămurire cu părinții ei ca să o lase să meargă. Însă nu putea să nu fie speriată de ce avea să se întâmple în continuare. „Noona, o să mor?”. Cuvintele lui Minhyuk îi răsunară în minte, simțind cum i se strânge inima.
-Chiar dacă va trebui să fac un pact cu diavolul, își repetă ea. Ei, să-ți vedem fața, diavole, adaugă trăgând aer în piept și intrând în club încrezătoare. A durat câteva clipe până ochii ei s-au acomodat cu lumina de acolo, scurtând apoi locul din priviri.

-Capitolul 1-

-Yaa, tu! Eish, ai să mi-o plătești!
Su Kyung îți depărtă maieul ud de corp cu doua degete, ridicându-se și îndepărtându-și firele ude de păr de pe față.
-Jong Jin! strigă ea urmărindu-l cum se întoarce și face o expresie gen „prinde-mă dacă poți!”.
Își umflă obrazul cu limba și după câteva secunde în care cântări situația în minte începu să alerge desculță cum era după el prin iarbă.
-Ya, stai pe loc! adăugă ea ocolind un copac.

I ᴋɪʟʟᴇᴅ ᴛʜᴇ ɢɪʀʟ ᴡʜᴏ ᴜsᴇᴅ ᴛᴏ ʙᴇ

-The Black Queen?
-Everyone has heard about her.

O fată care a crescut într-un cartier rău famat trebuie să știe să se apare. Cu antrenamentele de taekwondo și micile trucuri murdare învățate în ‘spatele blocului’ am reușit să supravițuiesc într-un loc în care domină sexul opus. Un pas greșit și toată viața mea s-a schimbat într-o clipită. Nu a mai rămas nimic din fata care obișnuiam să fiu. Trăind printre fiare, am devenit una. Nu poți să ai milă pentru nimeni. Nu poți face greșeli. Eu sunt ‘Black Queen’.

„-Ce s-a întamplat cu fata de care m-am îndrăgostit?
-Am ucis-o.”

I want him back.

„Mă gândesc la el, da am început să o fac zilnic. Îl visez, am început să-l visez în fiecare noapte. Nu e bine, și e clar pentru că acel „Nu vom fi niciodată împreună” îmi încolțește în minte de fiecare dată când îl văd on și nu am curajul să vorbesc cu el. Unii se întreabă ce rost are, dacă aș ști le-aș răspunde, dar din păcate nici eu nu mai știu. Dragostea asta e ca aerul, îl respiri chiar dacă ști că până la urmă vei muri. Așa sunt și eu, am nevoie de el ca de o zi de vară la mare. Îmi e dor de el cum îmi e dor de momentele frumoase din viața mea scurtă, poate pentru că și el a avut un anumit rol în acest film. Aș vrea să fie aici. Aș vrea să vorbesc cu el, nu caut mai mult, pentru că știu că nu voi primi decât cât mi se cuvine. Îmi doresc ‘să-l am’ măcar puțin.”